Caută     
    ŞTIRI       CANAL TV       ANUNŢURI       HARTA       CONTACT
 Stiri - Cultura
Minutul de poezie cu Brândușa Dobriță
Urare

Ai trei ani, nu-i de glumit,
Omulețul meu iubit.
Tot ce vezi te fascinează,
Te provoacă, te presează.
Nu-i lăsa să-ți facă rău,
Hotărând în locul tău.
Ești un berbecuț de soi,
În familie la noi.
Și ai viața înainte....
adaugat pe 14/09/2019 00:45
CONTINUARE
Semne Grafice de Recunoștință, Volumul IV
Anexă la “Motivatie”

Ideea care a prins rădăcini în mintea mea încă din anul 2013, aceea de a cuprinde într-un volum cât mai multe portrete grafice cu cât mai variate expresii și trăiri sufletești, a fost dusă la îndeplinire și, astfel, în anul următor, mi-a fost prezentat în public volumul Semne Grafice de Recunoștință. La lansare s-a constatat că publicul ar dori să vadă și alte figure importante ale urbei și județului care mi-au scăpat din vedere.
Observația era justificată. Mulți dintre contemporanii noștri neportretizați corespundeau criteriilor de selectare pe care mi le-am stabilit de la început, în idea ca nu cumva să-mi scape vreo persoană cu false merite, cu “pete” de ordin etic pe conștiință sau cu care am cooperat cândva, dar care mi-a adus prejudicii privind imaginea mea în societate.
Așa se face că, în 2015, am editat și volumul al II-lea cu același titlu. M-au preocupat acele persoane care au contribuit prin activitatea lor la îmbogățirea patrimoniului cultural și material al urbei și al țării, care au contribuit la ridicarea sau la apărarea prestigiului romanilor în lume. Un om care-i în stare să creeze, individual sau colectiv, contribuind astfel la creșterea valorică a condițiilor de viață, nu poate fi dacât un om cu o ținută morală exemplară.

ALBUM: Semne grafice de recunoștință. Volumul IV

Am considerat că prin acest volum am atins obiectivul propus la început. Dar nu a fost așa. La lansarea cărții au fost prezenți și alți cetățeni. Rețin chiar obsevația cuiva, persoană importantă (nu spui cine!...), care a spus: “Eu nu mă regăsesc în carte!” N-am mai replicat că persoana importantă s-ar fi încadrat conform criteriilor stabilite, dar cu oarece toleranță din partea autorului…
Eram convins că, oricâte volume cu portrete aș realiza, nu voi reuși să cuprind pe toți cei cu care am relaționat și pe care i-am apreciat. Am dat, totuși, curs impulsului să continui munca și pentru al III-lea volum,
Fac mențiunea că acest volum a fost susținut financiar pentru editare de către Primăria Municipiului Vaslui, compartimentul pentru cultură. A fost un gest care m-a onorat și am simțit că sunt oameni cu funcții și responsabilitați care dovedesc multă sensibilitate și dorință de a contribui la sprijinirea efortului meu. A fost un gest de recunoaștere substanțială a acestui efort, nu doar prin omagierea cu cuvinte frumoase și cu o diplomă de onoare, cum se procedează în cele mai multe cazuri. Orice diplomă are valoarea sa. Ea este un document de recunoaștere a unor merite de către un for oficial cu anumite responsabilitaăți. Uneori, însă, este nevoie și de un sprijin material. Efortul financiar al celui care crează este suportat, uneori cu sacrificii mari, de către el, cu toate că produsul muncii lui intră în beneficial celor mulți și contribuie la ridicarea valorică a unui patrimoniu cultural al unei localități. zone sau al țării.
La 15 august 2017, acest volum al III-lea a fost prezentat publicului în cadrul “Zilelor culturale ale municipiului Vaslui”. A fost pentru a treia oară când am crezut că am încheiat acțiunea cu titlul Semne Grafice de Recunoștință. Dar minune! Doamna senator Gabriela Crețu, apreciindu-mi efortul muncii, a sesizat că cea mai mare parte a “personajelor” cărții mele sunt de vârstă înaintată, sunt pensionari și unii chiar plecați în lumea de dincolo.
Acest fapt e real și se justifică prin faptul că cei portretizați sunt din generația mea, iar eu cu aceștia am relaționat cel mai mult.
Doamna senator mi-a sugerat să mă ocup și de tineri în plină afirmare sau dau semne că sunt promisiuni pentru viitorul patriei și localității.
Este perfect adevărat că printre adolescenți și tinerii deja realizați se întâlnesc și exemplare rarisime: olimpici internaționali, cercetători și inovatori care ne surprind prin imaginația, inteligența și creațiile lor. Dar constatăm cu durere că mulți dintre ei pleacă spre Vest, acolo unde găsesc condiții, unde sunt apreciați și unde își simt pe deplin utilitatea, iar traiul pentru ziua de mâine este pe deplin asigurat.
Aici, la noi, în condiția politică, economică, socială și morală în care a ajuns Romania din cauza proastei guvernări de către cei care au confiscat puterea, tinerii nu prea au viitor. Se tot trâmbițează că sunt locuri de muncă neocupate, dar prost plătite (adaug eu) sau chiar neplătite. Aici, la noi, fără niciun dubiu, tinerii dotați eșuează, se deprofesionalizează, ajung șomeri “de lux” și îngroașă rândurile celor care trăiesc cu ajutoare sociale. În paralel cu această stare, crește bunăstarea prin căpătuieli necinstite a celor cocoțați în funcții de decizie și a acoliților lor. Se îmbogățesc “peste noapte” indivizi care au învățat un anumit tip de inginerie financiară care poate fi numită “jaf cu acte în regulă”!
Mă obsedează o formulare a profesorului de filosofie Petre Iosub în cartea Scrisori către un “a” mic (portrete și pamflete), Editura Thalia, 2015: “Bande justițiare aservite unei politici pe cale de dispariție, cu biblia în mână precum vechii apostoli, părăduiesc avuția națională și nelegiuesc miile de oameni nevinovați …”
Asemenea ADEVĂR zdrobitor l-am întâlnit și-n alte cărți recente, cu autori care nu-s din rândul acoliților politici și nici din rândul celor care au împins țara spre dezastru sub toate aspectele.
Am expus acest “amănunt” al realității actuale dintr-un singur motiv, atașat aceluia că simt din plin durerea destrămării unității de familie. Ambii copii, cu familiile lor, s-au stabilit în străinătate pentru a-și asigura existența ca salariați pentru că, aici, la noi, s-au săturat să apeleze la ajutoare din pensiile noastre destul de mici în raport cu creșterea galopantă a costurilor traiului zilnic.
Acest motiv reprezintă starea jalnică a prezentului și viitorului tinerilor noștri, din rândul cărora, iată, m-am decis să portretizez într-un al IV-lea volum reprezentanți din diferite profesii, perspectivele lor “asigurate” de către clasa politică și unele cazuri de tineri cu dotări excepționale, care promit să devină remarcabile personalități în diferite domenii. Mă refer la promisiuni reale, bazate pe har și pe muncă, nu la promisiuni politice, electorale și de creștere a nivelului de trai …
În acest volum consacrat generațiilor tinere se vor întâlni și personalități de vârsta a III-a, unele din ele aflându-se și în volumele anterioare. Am convingerea că aceste portrete dau un plus de savoare cititorului, ele având o prezentare prin textile alăturate care contrastează cu cele atașate portretelor tinerilor prin aceea că ei au traversat la viața lor și vremuri mai bune. Acesta e un adevăr “palpabil” pentru toți cei care gândesc și iubesc realitatea, care nu se schimbă cu promisiuni. Aceasta nu-i o trăire nostalgică, așa cum încearcă să cosmetizeze tragica realitate cei care au confiscat puterea prin înșelăciuni electorale.
Permanentele manifestări de nemulțumire, de ieșiri în stradă, greve și strigăte de disperare ale celor care nu mai pot suporta fărădelegi și măsluiri juridice a la mister Iordache de la Comisia juridică a Parlamentului, nedreptăți și tot felul de minciuni.
Acesta este tabloul concret al realității. O realitate deloc favorabilă omului de rând și de bun-simț, tablou care-mi servește drept material ilustrativ și demonstrativ pentru toate afirmațiile de mai sus. Și am făcut această ilustrare pentru a arăta condiția în care tinerii din România pot să se afirme. Din rândul acestor generații am prezentat grafic nu prea multe exemplare din diferite domenii de activitate, conform sugestiei primite la 15 august 2017.
Fac mențiunea că în acest volum restrâns, ca și în celelalte volume mai cuprinzătoare, nu se vor găsi beizadele și progenituri de politicieni, de afaceriști dubioși sau urmași ai altor categorii de paraziți sociali, tineri care nu s-au afirmat prin nimic de natură să trezească admirație, dar sunt împinși de către potentații lor protectori în funcții și pe posturi create cu dedicație, total nefolositoare progresului țării sau binelui celor mulți. Sunt funții și posturi de care societatea se poate lipsi, dar aceste progenituri și exemplare, precum și individe cu rol decorariv, de o „înduioșătoare” incompetență au șansa să învețe cum se face politica dâmbovițeană, plătită cu bani foarte mulți...
Las în urmă aceste observații privind condițiile noastre de viață otrăvită și strivită de o politică distructivă folosind mijloace camuflate cu dibăcie în această epocă a transparenței atât de mult trâmbițată. Nici în coșmarurile negre din toată epoca postrevoluționară nu mi-au apărut asemenea imagini.
Revenind la portretistica de expresivitate expusă aici, fac mențiunea că aproape toate portretele sunt aprofundate ca studii, ele depășind etapa de schițe spontane. Autorul lor a urmărit îndeplinirea a trei cerințe: fidelitatea redării figurilor astfel încât personajele să fie imediat recunoscute; să surprindă o frântură de viață interioară devoalată prin expresivitate; desenele să fie recepționate vizual ca fiind tridimensionale. Această ultimă cerință îl caracterizează de altfel pe autor. El fiind preocupat toată viața de sculptură.
În cele patru volume sunt strecurate informații privind viața și activitatea autorului acestor cărți. Informațiile au, în primul rând, rolul de a dezvălui elemente de legătură ale autorului cu fiecare dintre cei portretizați, așa cum ar fi legături de amiciție, cooperare în rezolvarea de probleme și interese comune, probleme privind creația plastică, aprecieri reciproce pentru ceea ce suntem și făurim, dezvăluiri de episoade de viață în care ne-am implicat etc.
Tehnica grafică folosită pentru toate portretele a fost desenul în creion pe hârtie cu aderență bună. Studierea fizionomiei și expresiei s-a făcut pe fotografii, majoritatea spontane. În acest fel s-a evitat consumul de timp al subiecților în postura de modele vii, care să pozeze nemișcați, mai multe ore, în fața desenatorului.
Mai greu pentru autor a fost să colecteze date personale scrise de către subiecți. S-a depășit și acest neajuns prin insistență repetată... Sunt totuși și persoane care au dovedit promptitudine, fapt pentru care autorul le mulțumește respectuos.
Datele solicitate s-au dorit a fi la inspirația și la dorințele subiecților, cu condiția ca ele să reflecte realitatea. Autorul își exprimă speranța că totul e în regulă din acest punct de vedere.
Semne grafice de recunoștință. Volumul I
Semne grafice de recunoștință. Volumul II
Semne grafice de recunoștință. Volumul III

Prof. Gheorghe Alupoaei
adaugat pe 11/09/2019 00:35
CONTINUARE
Minutul de poezie cu Alina Tanasă
Fericirea

Știe cineva pe unde-i cărarea
Care duce-n lumea zisă Fericire?
Am tot cautat-o, mi-a rămas mirarea
De-a fi rătăcit prea mult în neștire...
adaugat pe 07/09/2019 00:55
CONTINUARE
Minutul de poezie cu Viorica Ispir
Unui artist (D-lui prof. Alupoaiei Gheorghe)

Tu lași în urmă ta atâtea monumente!
Noi spunem cu orgoliu: „suntem contemporani ...”
Cum mai cinstim noi, omul și mai ales talentul,
Când Statul nu-ți oferă nici cuveniții bani?

Așa e la români, să nu-și respecte geniul ...
Nu-i oferim respectul oricărui mare-artist
Dar facem „Laudațio” cu generozitate,
Când poate-i prea târziu sau în momentul trist!...
adaugat pe 31/08/2019 00:40
CONTINUARE
Semne grafice de recunoștință – Portrete de expresie. Volumul III
Argument

Realizarea acestui al III-lea volum de portrete grafice de expresie cu același titlu, „Semne grafice de recunoștință”, ca si cele prezentate publicului cititor în anii 2014 și 2015, nu a fost urmarea vreunei intenții de la început....
adaugat pe 26/08/2019 00:20
CONTINUARE
Minutul de poezie cu Viorica Ispir
Treptele creației

Toți cei ce suntem prezenți
În proces de viețuire,
Oare ce-am fost înainte,
De-a fi prunc, în devenire?

La-nceput a fost doar gândul
Și-o frenetică dorință.
Focul viu, din ADN,
Și-a părinților ființă.
...
adaugat pe 24/08/2019 00:40
CONTINUARE
Semne Grafice de Recunoștință - Oglinda perfectă a maestrului GHEORGHE ALUPOAEI
„Numai o viață trăită pentru ceilalți este o viață care merită trăită.” ALBERT EINSTEIN

În anul 2014, apărea sub semnătura profesorului GHEORGHE ALUPOAEI, la Edtura PIM, cartea-album SEMNE GRAFICE DE RECUNOȘTINȚĂ, volumul I, cuprinzând portrete de expresie însoțite de date bio-bibliografice privind persoanele portretizate.
Portretele reprezintă personalități vasluiene cu care sculptorul Gheorghe Alupoaei, profesor de arte plastice, a relaționat într-un fel sau altul, în timpul vieții și activității de până acum.
Cartea-album începe cu o „Motivație” în care găsim și criteriile de selecție a personalităților. „Cei portretizați să fie, înainte de orice, oameni integri, cu ținută morală impecabilă, fără 'pete', să fie, dacă-i posibil, dintre acei care se luptă să lase în urma lor ceva de preț, o contribuție la îmbogățirea patrimoniului cultural al zonei și mai mult decât atât!”
„Subiectiv, acele persoane să-mi fie apropiate sufletește sau să fi avut vreo contribuție, vreo atitudine sinceră și cinstită vis-a-vis de efortul meu de a mă realiza.” ALBUM: Semne grafice de recunoștință. Volumul I

De ce portrete? Pentru că portretul este genul cel mai mult îndrăgit la sculptură. Majoritatea desenelor din această carte-album (ca și cele mai multe din cele viitoare) au tendința să fie studii tridimensionale în care contrastul clar-obscur are rolul preponderent. Unele portrete sunt la stadiul de schiță, având calitatea de a fi spontane iar expresivitatea nu mai cere adâncirea studiului prin valorație. Sunt în total 105 portrete, deși inițial (așa cum reiese și de pe coperta I) fusese stabilit ca numărul lor să fie 100.
Ele cuprind trei categorii de personaje: personalități ale culturii, artei, științei, bine cunoscute; oameni obișnuiți, dar cinstiți, corecți, cu spirit responsabil în ceea ce întreprind și membri ai familiei autorului: părinți, soția, frații și copiii.
În anul 2015, la aceeași editură, apare volumul II al cărții-album Semne grafice de recunoștință care debutează cu o „Revenire la Motivația”.
Deodată, în sufletul autorului a apărut ideea, bănuiala, că a provocat o nedreptate în rândul cunoștințelor, prietenilor, colaboratorilor și rudelor necuprinse în primul volum. Pentru eliminarea acestui neajuns, măcar în parte, profesorul Gheorghe Alupoaei a „alimentat, în continuare, plăcerea declarată încă de la primele portrete de dimensiunile ilustrațiilor de carte”. Criteriile de selecție au rămas aceleași din primul volum. Au fost cuprinși oameni - contribuabili anonimi prin munca lor care, prin atitudine, dovedesc că aparțin celor mulți și cărora le vibrează sufletul pentru ei. De data aceasta, au fost cuprinși și oameni din afara județului Vaslui. A dat importanță prin portretizare și unor oameni din lumea noastră care au dat dovadă de omenie și de capacități creative în diferite domenii și pe care autorul ne consideră datori să nu-i uităm.
Majoritatea portretelor din volumul acesta sunt aproape studii aprofundate, tratate după toate regulile studiului după natură, cu respectarea proporțiilor, perspectivei, tridimensionalității și repartiției logice a luminii și umbrei. A fost acordată o atenție specială accentelor și intensităților liniilor, având drept scop evidențierea trăirilor interioare și a expresivității.
Volumul conține 121 de portrete, dar autorul consideră că sunt și alte persoane care ar fi meritat să fie cuprinse în aceste două volume.
De data aceasta profesorul Gheorghe Alupoaei a menționat și „Materialul bibliografic consultat” în întocmirea datelor biografice ale persoanelor portretizate. Au fost și relatări orale și scrise din partea unor persoane.
Volumul al III-lea, apărut în 2017 la aceeași editură, conține 102 portrete și debutează cu ,b>„Argument”.
Cu ocazia lansării oficiale a volumului al II-lea, profesorul D.V. Marin a aprins scânteia declanșatoare în angajarea autorului la editarea unui nou volum, făcând observația că domnia sa nu se regăsește printre cei portretizați nici în această carte-album. ALBUM: Semne grafice de recunoștință. Volumul II

Tot cu această ocazie, doamna senator Gabriela Crețu a luat cuvântul și în mod voalat și cu suficientă delicatețe a arătat că i-ar fi făcut plăcere să-și descopere trăsăturile în viziunea maestrului Gheorghe Alupoaei, care a înțeles repede că mai e nevoie de încă un volum.
Portretele cuprinse în acest al III-lea volum sunt, în majoritatea lor, cu tendința de a fi chiar studii aprofundate de desen artistic.
Conținutul grafic al acestui volum prezintă o majoritate de subiecți care nu se regăsesc și în volumele anterioare și care sunt la vârsta de peste 65 de ani (din generația autorului). Ca de obicei, în partea finală a volumului este cuprinsă și o parte dintre membrii familiei și a rudelor apropiate profesorului Gheorghe Alupoaei. Câteva personaje care au părăsit de mult lumea noastră, au fost prezentate ca studii în creion după capete și busturi sculptate, pe care autorul cărții-album le-a realizat cu mulți ani în urmă sau mai recent.
În încheierea „Argumentului”, domnul Gheorghe Alupoaei mulțumește notabilităților municipale pentru interesul manifestat față de ceea ce a realizat. Primăria municipiului Vaslui a și susținut financiar editarea acestui volum și continuă să creeze. Mulțumește, de asemenea, familiei Valentina și dr. Valeriu Lupu pentru sprijinul concret în procurarea datelor biografice și a unor informații despre unele personalități, pentru relaționarea cu Editura PIM și transportul cărților de la Iași. Sunt adresate mulțumiri și conducerii Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, precum și personalului care a contribuit în mod concret la apariția cărților.
Acest volum al cărții-album se încheie cu „În loc de epilog” în care autorul face unele mărturisiri, cum ar fi: „Această insolită idee de a mă specializa în alcătuiri de portrete la dimensiuni de ilustrații de carte a fost pentru mine prilej de a sonda cu mintea straturi profunde ale caracterului omului, trecând dincolo de limita vizibilului pentru ochii omului obișnuit” (p. 357). Acest pasaj mă duce cu gândul la Eugen Ionesco: „O operă de artă este, înainte de toate, o aventură a minții”. Și tot la aceeași pagină: „Faptul de a aduna câteva date din viața și activitatea fiecăruia și de a le transmite în scris prin textele alăturate portretelor mi-a oferit ocazia să descopăr nunațe ascunse ale firii multora dintre cei portretizați”.
Sunt plăcut impresionat de alcătuirea textelor alăturate portretelor corespunzătoare, având în vedere problematica fiecăruia, argumentațiile, logica și cursivitatea, patosul autorului pentru persoana respectivă, limbajul folosit, toate acestea depășind granița strictă a profesiei. „Materialul bibliografic consultat” în realizarea textelor din acest volum conține 11 lucrări.
La lansarea celui de-al III-lea volum (la 15 august 2017), doamna senator Gabriela Crețu a apreciat efortul muncii profesorului, a sesizat că cea mai mare parte a personajelor acestui volum sunt de vârstă înaintată și i-a sugerat autorului să se ocupe și de tinerii în plină afirmare sau care dau semne că sunt promisiuni pentru viitorul localității și al patriei.
Ca urmare, profesorul Gheorghe Alupoaei s-a decis să portretizeze într-un al IV-la volum reprezentanți din diferite profesii, perspectivele lor „asigurate” de către clasa politică și unele cazuri de tineri cu dotări excepționale, care promit să devină personalități în diferite domenii. Volumul va cuprinde în continuare și personalități de vârsta a treia. În realizarea portretelor din acest volum autorul a urmărit îndeplinirea a trei cerințe: „fidelitatea realizării figurilor, astfel încât personajele să fie imediat recunoscute; să surprindă o frântură de viață interioară devoalată prin expresivitate; desenele să fie receptate vizual ca fiind tridimensionale”, așa cum afirmă încă de la început în „Anexă la <>” (p. 10). Se continuă cu „Explicații suplimentare”, în care, pornind de la faptul că, maestrului Gheorghe Alupoaei îi aparțin coperțile și concepția grafică a fiecărui volum, acesta găsește de cuviință să dea explicații suplimentare pentru cele cinci compoziții grafice și asupra cărora vom reveni. Mai menționăm că acest al IV-lea volum a apărut în anul 2018 și conține 51 de portrete.
Volumul al V-lea a avut ca motiv declanșator rugămintea unui coleg al autorului de a realiza portretul Reginei Maria. Apoi a apărut ideea alcătuirii unui capitol special dedicat Marii Uniri, pornind de la Mica Unire, sintagmă care nu-i pe placul autorului. Ce-i mica unire?
Volumul începe cu poezia „Cronicarul” de Aurel Istrati (colegul și prietenul autorului), urmată de traducerea în limba engleză realizată de doamna Liliana Moga - profesor, traducător și bibliotecar, o doamnă care ar fi meritat să fie portretizată în toate volumele cărții-album.
Urmează cuvântul autorului „Despre apariția acestei cărți”, o pledoarie interesantă, frumoasă și utilă cititorilor, despre Regina Maria în „Convulsii memorabile ale secolului al XX-lea” și cele 48 de portrete, cele care dau substanță cărții-album. Volumul se încheie cu „La zi aniversară” (18 martie 2019), în care autorul regretă că nu s-a putut bucura din plin de un coș imens cu trandafiri albi și roșii (într-un număr egal cu anii pe care-i împlinea), din partea domnului primar Vasile Pavăl, pentru că primise și o veste rea: fratele său geamăn Ducu (Alexandru) a trecut la cele veșnice cu ceva timp în urmă. De acum, jumătate din ființa sa (a autorului) s-a stins odată cu dispariția fratelui său geamăn.
Și acum să revenim la explicațiile compozițiilor grafice de pe prima copertă a fiecărui volum.
Primul volum prezintă pe coperta I un autoportret al autorului lucrării, peste care s-a suprapus numărul „100”, semnalul dat de profesorul Gheorghe Alupoaei că acest volum conține 100 de personaje desenate. Figura umană e străbătută de patru dungi negre, ca niște gratii oblice. Nu toți cititorii acestei cărți au recepționat vizual existența cifrelor, dar s-au întrebat care-i sensul gratiilor suprapuse peste portret, cele trei cifre având trăsături cu lățimi apreciabile și-s singurele zone luminoase în masa de un negru intens al coperții. Unii oameni de specialitate, graficieni și critici de artă au emis părerea că se putea găsi și o soluție mai satisfăcătoare, observație însușită de autor. Eu cred că și privitorii acestor portrete trebuie să participe activ la receptarea frumosului, antrenarea lor în a deveni consumatori de artă fiind făcută treptat și cu participarea afectivă a fiecăruia.
Compoziția copertei de pe volumul al II-lea îl reprezintă pe autor modelând bustul poetului Ion Iancu Lefter în anul 1999, toamna târziu.
Pe coperta volumului al III-lea se află un colaj de imagini din viața și activitatea autorului. La baza compoziției găsim casa părintească, acolo unde a copilărit autorul. În dreapta, mai sus, un adolescent care modelează o compoziție sculpturală, nimeni altul decât autorul, elev în clasa a X-a al Liceul de Arte din Iași. Compoziția cu titlul „1907” reprezintă un țăran desculț și „rufos”, cu mâinile legate la spate. Lucrarea aceasta are meritul de a fi participat la Festivalul Internațional al Tineretului de la Helsinki din 1961. Pe etajul superior al compoziției se află portretul lui Mihai Eminescu, modelat în anul 2010. În fața lui este autorul portretului, așa cum arăta fizic în acel an. Menționăm că bustul lui Eminescu a fost turnat în bronz la Calgary și dezvelit, cu mult fast, la 15(16) ianuarie 2011 la Edmonton, Canada.
Volumul al IV-lea are pe copertă un colaj cu imagini grafice după două compoziții sculpturale monumentale: „Pro Patria”, realizată în 2004, turnată în fontă la Mecanica Vaslui (când acest oraș încă mai avea industrie grea!). Statuia e montată pe Movila lui Burcel; a doua lucrare este „Ștefan cel Mare”, realizată în 2005, turnată în bronz și montată în curtea Episcopiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși.
„Pro Patria” reprezintă o tânără moldoveancă fluturând spre Est un document al marilor nedreptăți la adresa statului român. Este vorba despre Tratatul Ribbentrop-Molotov.
Impresionat de personalitatea Reginei Maria, de rolul ei în istoria noastră, ca și a altor eroi (evidențiați în lupta pentru unirea neamului nostru), autorul fiind dedicat sculpturii și mai ales monumentelor de for public, a „tradus” în fapt ideea de a pune pe coperta volumului V „mărețe umbre” ale istoriei noastre moderne: domnitorul Al.I. Cuza, generalii de armată Ion Rășcanu și Gheorghe Teleman, precum și generalul aviator Gheorghe Negrescu.
Portretul grafic schițat pentru Al.I. Cuza reprezintă bustul acestuia, realizat în 2018 pentru Colegiul Național „Cuza Vodă” Huși. Pe copertă se află și schița grafică a bustului generalului Ion Rășcanu, plantat pe strada Mihail Kogălniceanu, vis-a-vis de Aquavas Vaslui. Ion Rășcanu a fost un erou al luptelor de la Mărășești, a fost primar al Vasluiului și al Bucureștiului, a fost prefect și ministru de război. Generalul Gheorghe Teleman, ieșean cu moșie în sudul Hușiului, important om politic, a fost un influent om al armatei și prefect al județului Fălciu.
Autorul cărților de care vorbim i-a realizat un bust în praf de piatră albă, care se află pe platoul unității militare hușene, unitate care îi poartă numele.
Generalul aviator Gheorghe Negrescu, pionier al aviației militare românești, apare prezentat grafic după bustul modelat de profesorul Gheorghe Alupoaei la inițiativa domnului comandor Ștefan Gheorghe în anul 2011. Numele generalului este purtat de Școala gimnazială Fruntișeni, județul Vaslui, satul de origine al acestei mari personalități.
Pe coperta IV apar aprecieri cu privire la omul, sculptorul și graficianul Gheorghe Alupoaei. Aprecierile, care sunt în totalitate favorabile autorului, poartă semnătura următorilor: Valentin Ciucă, Constantin Clisu, prof.univ.dr. Constantin Parfene, Cristina Angelescu - critic, Vasile Iancu - critic și jurnalist, Dan Grigorescu - critic, Ioan Mancaș, Petre Iosub, Valeriu Lupu, Dan Ravaru, Teodor Pracsiu și subsemnatul.
Tehnica grafică folosită pentru toate cele 427 de portrete din toate volumele a fost desenul în creion pe hârtie cu aderență bună. Studierea fizionomiei și expresiei s-a făcut pe fotografii, majoritatea spontane. A fost, de multe ori, greu pentru autor să colecteze datele personale ale subiecților.
În toate cele cinci volume sunt strecurate, cu dibăcie, informații privind viața și activitatea domnului profesor Gheorghe Alupoaei. Din ele aflăm elemente de legătură ale autorului cu fiecare dintre cei portretizați. Toate aceste informații alcătuiesc un veritabil C.V. al autorului.
Maestrul Gheorghe Alupoaei se remarcă prin originalitate, prin forța expresivă a contrastelor plastice puse cu intensă trăire interioară, specifică omului creator, dotat de Dumnezeu cu puterea de a vibra permanent pentru tot ceea ce înseamnă noțiunea de frumos în natură, în artă și în societate.
Referitor la titlul cărții-album Semne grafice de recunoștință, gândul mă duce la Esop, care spunea că „Recunoștința - semnul sufletului nobil”. ALBUM: Semne grafice de recunoștință. Volumul III

Profesorul de arte plastice GHEORGHE ALUPOAEI rămâne un veritabil gentleman al învățământului și al sculpturii. Dumnezeu să-i dea multă sănătate și putere de muncă, pentru că mai are multe de făcut! (Vaslui, august 2019)

Profesor DUMITRU V. APOSTOLACHE
În calitate de profesor, inspector școlar ori publicist, Dumitru V. Apostolache s-a străduit (și continuă) să demonstreze că matematica este cea mai frumoasă și mai folositoare dintre științe, și că a fi educator este o profesie apostolică.
Este omul căruia îi place deopotrivă munca și voia bună slujind prin ambele școala.
S-a străduit să nu dezamăgească încrederea ce i-a fost acordată. Laudele primate le consideră ca simple cuvinte de încurajare, ele fiind pentru ceea ce a fost și mai ales pentru ceea ce se dorește să fie în viitor.
Ca director, ori inspector a îndemnat colegii să fie morali, demni, să fie buni administratori, arătându-le, cu fiecare prilej adecvat, multă înțelegere și blândețe, căutând să se apropie de spusele episcopului Iacov (Ioan) Antonovici: “Nu pot să fac rană!”.
După pensionare, condeiul său n-a fost lăsat să se odihnească. Continuă să scoată în evidență munca celor din jurul său. Publicistica lui este făcută cinstit și modest, discret și cuminte, cu toată cumsecădenia, devenind nu numai folositoare, dar și simpatică, solară
.

adaugat pe 21/08/2019 00:30
CONTINUARE
Minutul de poezie cu Viorica Ispir
Te-am căutat ...

Ca orice muritor,
Ce multe-ar vrea să știe
Te-am căutat o viață,
Divin, ce mă-nchin, Ție!

Te-am căutat departe,
În ceruri reci, albastre,
În zări de infinituri,
În roiurile de astre.

Te-am căutat frenetic,
În răsărit de Soare,
În jarul din apusuri,
Căci tot ce-i viață-moare.
...
adaugat pe 17/08/2019 00:40
CONTINUARE
Semne Grafice de Recunostinta. Volumul II
Revenire la “Motivatie”

Intentia de a fixa pe hartie expresii cat mai variate de figuri apropiate sufletului meu, intentie materializata prin editarea primului volum cu acelasi titlu ca si al prezentei carti, mi-a declansat banuiala ca am provocat o nedreptate in randul cunostintelor, prietenuilor, colaboratorilor si rudelor necuprinse, dar care au avut roluri importante in viata si activitatea mea.

Din dorinta de a elimina acest neajuns, macar in parte, ca in totalitate cred ca e imposibil, am alimentat in continuare placerea declansata in mine, inca de la primele portrete de dimensiunea ilustratiilor de carte, de a-mi folosi creionul si efortul...
adaugat pe 13/08/2019 00:50
CONTINUARE
Minutul de poezie cu Brândușa Dobriță
Doamnă,

De ce n-ai vrut să te măriți?
C-aveam și eu motiv să vin la tine.
Doar nu făceam vreun rău, beam o cafea
Și ronțăiam bomboane fine.

Voiam să-ți spun în fapt de zi,
Ce gânduri am în miez de noapte,
Să bem câte-un pahar de vin,
Și-apoi să trecem și la fapte.
...
adaugat pe 10/08/2019 06:40
CONTINUARE
 postari mai vechi >>
 Categorii de stiri
Administratie
Politica
Economie
Locuri de munca
Justitie
Cultura
Sanatate
Educatie
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
International
 Publicitate
 Categorii de videoclip-uri
Administratie
Politica
Educatie
Cultura
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
 Urmariti-ne si pe Facebook!