Caută     
    ŞTIRI       CANAL TV       ANUNŢURI       HARTA       CONTACT
 Stiri - National
In Memoriam Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu s-a născut pe 27 noiembrie 1885 în Târlişiua, Bistriţa-Năsăud. Copilăria şi-a petrecut-o în Maieru, pe Valea Someşului; a urmat cursurile primei şcoli, continuându-și studiile la Năsăud şi Bistriţa.

În 1900, era înscris la „Școala Reală Superioară de Honvezi” din Sopron; din 1903 până în 1906 a urmat Academia militară „Ludoviceum” din Budapesta; la 1 septembrie 1906, a fost repartizat, ca sublocotenent, la „Regimentul al II-lea de honvezi regali” din Gyula – pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut preocupări literare, a colaborat la reviste şi a scris satire inspirate din viaţa militară.

În 1909, trecea graniţa în România şi debuta la revista „Luceafărul” din Sibiu. Şi-a câştigat existenţa ca funcţionar la primărie, secretar, reporter. În 1910, a fost extrădat de autorităţile române şi arestat, timp de 6 luni, (la Gyula) – pentru presupuse nereguli în activitatea militară.

În 1911, lucra la Teatrul din Craiova; a cunoscut-o pe actriţa Fanny Rădulescu. Mai târziu, în vâltoarea evenimentelor circumscrise Primului Război Mondial, a decis să rămână în Bucureştiul ocupat. Anchetat de autorităţile germane, a reuşit să fugă în Iaşi. După terminarea războiului, a locuit în Bucureşti – în capitala României ocupa funcțiile de director al Teatrului „Naţional” (1928) şi al Direcţiei „Educaţia Poporului”.

Apariția romanului Ion (1920) semnificase nu doar consacrarea autorului, ci și „o adevărată piatră de hotar, dacă nu chiar o revoluție în dezvoltarea prozei noastre”.
Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române devenea expresia oficială a recunoașterii talentului său. Celelalte romane au demonstrat vigoarea epică a scriitorului, deopotrivă tentația noilor experiențe tematice și formale. Într-adevăr, opera dramatică, aflată sub influența modelului inspirat de Caragiale, nu a egalat originalitatea prozei.

În 1944, grav bolnav, s-a retras la casa lui din Valea Mare, Argeș; a trecut la cele veșnice din 1 septembrie.

Sursa: radioiasi.ro
adaugat pe 02/09/2019 00:35
DETALII
Pactul Ribbentrop–Molotov și consecințele lui pentru popoarele din Europa
La 23 august 1939 a fost semnat (la Moscova) Pactul Ribbentrop–Molotov. Motivația se regăsește în planurile naziste de dominaţie europeană, care presupuneau înfrângerea tuturor marilor puteri; Hitler a reuşit, iniţial, să obţină neutralitatea Armatei Roşii[2]; din perspectiva lui Stalin, Pactul… i-a oferit timpul de pregătire necesar refacerii forţelor sale, precum şi teritorii est-europene, care aveau să preia şocul iniţial al unui război cu Reich-ul. Protocolul secret marchează și astăzi istoria europeană, afectând România în mod direct (mă refer la teritoriul dintre Prut și Nistru, la nordul Bucovinei, ținutul Herța)…

Pactul sovieto-nazist nu doar că a pregătit şocul psihologic din vara anului 1940, el rămâne exemplul unui tratat de distrugere, împărţire şi război (fără precedent).

La 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai şi-a dat acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu…

După înlăturarea regimului comunist, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat, oficial, ca o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice… Desigur, au fost și sunt alte interpretări/reinterpretări; semnificaţia zilei de 23 august a rămas în continuare una dintre cele mai ideologizate chestiuni din istoria contemporană a României…

Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale. Din 1948 şi până în 1990, 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României, „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”…

.Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului este marcată, anual, la 23 august, pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor și exterminărilor în masă, precum și pentru întărirea bazelor democrației și consolidarea păcii și stabilității în Europa.

Sursa: radioiasi.ro
adaugat pe 23/08/2019 00:35
DETALII
Ziua imnului naţional al României
Ziua imnului naţional al României - "Deşteaptă-te române!", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Sursa: agerpres.ro
adaugat pe 29/07/2019 06:35
DETALII
24 Iulie – Ziua Poliției de Frontieră
Semnarea la 24 iulie 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Decretului 892 a devenit un moment istoric important pentru Poliția de Frontieră, fiind data de recunoaștere a identității instituționale și temelia organizării moderne de astăzi.
Pentru a sărbători această zi de o importanţă deosebită pentru fiecare poliţist de frontieră, la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi şi a structurilor subordonate a fost organizată o suită de activităţi.
Astfel, în data de 19 iulie a.c., la Cercul Militar Iași, s-a desfăşurat şedinţa festivă, la care au participat prefectul judeţului Iași - domnul Marian Şerbescu, reprezentanţii autorităţilor publice locale, şefii celorlalte instituţii cu care Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi colaborează sau cooperează şi nu în ultimul rând foşti comandanţi ai acestei instituţii.

Evenimentul a debutat cu transmiterea mesajelor de felicitare adresate poliţiştilor de frontieră şi a continuat cu citirea dispoziţiilor de avansare în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim în grad, a poliţiştilor de frontieră care au avut rezultate deosebite în activitate. În semn de preţuire pentru devotamentul, sacrificiul şi profesionalismul dovedit la hotarele țării au fost acordate Diplome de onoare poliţiştilor de frontieră cărora le-au încetat raporturile de serviciu cu instituţia, cu drept de pensie, în perioada 01.01-24.07.2019.

De asemenea, au fost înmânate diplome poliţiştilor de frontieră care au reprezentat cu onoare I.T.P.F. Iaşi, la competiţiile sportive organizate la nivelul M.A.I. În acelaşi cadru festiv, câştigătorii competiţiilor organizate cu prilejul Zilei de 24 Iulie au fost premiaţi, primind cupe, medalii şi diplome.

Conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontiera Iaşi felicită poliţiştii de frontieră pentru îndeplinirea cu profesionalism a atribuţiilor conferite de lege şi le transmite un sincer La mulţi ani!

Informaţii de background:
La data de 24 iulie 1864, domnitorului Alexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 893, prin care se realiza unirea corpurilor grănicereşti „de dincoace şi dincolo de Milcov” şi integrarea lor în cadrul armatei sub autoritatea nemijlocită a Ministerului de Război. Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, această dată istorică (24 iulie) a fost desemnată ca sărbătoare oficială a Poliţiei de Frontieră Române, fiind momentul de recunoaştere a identităţii instituţionale şi de asemenea, temelia organizaţiei moderne de astăzi, care funcţionează la standarde europene.
Ziua  de 24 iulie 2019, împlinim 20 de ani de la data înființării Poliției de Frontieră prin unificarea trupelor grănicerești cu cele de control trecere frontieră, astfel cum s-a stabilit prin Hotărărea C.S.A.T 113  din 16 decembrie privind Programul M.I. de restructurarea forțelor cu competențe la frontiera de stat. Dispoziție îndeplinită prin O.U.G  nr.80 din 4 iunie 1999 de înființare a Poliției de Frontieră Române
. ALBUM FOTO



Sursa: Purtător de cuvânt al I.T.P.F. Iaşi, Comisar de poliţie LAZĂR DENIS MIHAELA


adaugat pe 25/07/2019 00:35
DETALII
Subiecte Titularizare 2019. Cum arată subiectele la examenul de TITULARIZARE
În 2019, Ministerul Educației a scos la concurs 4.319 posturi pentru perioada nedeterminata, dintre care 3.091 de posturi sunt dedicate pentru scolile din mediul urban si 1.228 pentru scolile din mediul rural.

Pentru posturile de la Titularizare 2019 s-au inscris 30.145 de profesori, iar asta inseamna o concurenta de 7 profesori pe loc.

SUBIECTE TITULARIZARE 2019. Calendar examen, afisarea subiectelor si depunerea contestatiilor:

17 iulie 2019 – proba scrisa pentru examenul de Titularizare 2019;
23 Iulie 2019 – Afisarea rezultatelor de la examenul pentru Titularizare 2019;
23-24 iulie 2019 – Depunerea contestatiilor Titularizare 2019 la inspectoratele scolare si trimiterea lor catre centrele de evaluare;
30 iulie 2019 – Afisarea rezultatelor finale la Titularizare 2019;
31 iulie 2019 – Repartizarea candidatilor cu media de repartizare minimum 7.
Titularizarea pentru profesori este examenul ce le permite sa se angajeze pe perioada nedeterminata intr-o scoala. Pentru a se titulariza, candidatii trebuie sa obtina minimum nota 7 atat la examenul scris, cat si la inspectia la clasa in profilul prostului.

Pentru a deveni suplinitor, angajare pe perioada determinata, candidatii trebuie sa obtina minimul nota 5 atat la proba scrisa, cat si la inspectia in profilul postului.

Sursa: antena3.ro
adaugat pe 17/07/2019 06:35
DETALII
Lansarea Poiectului 'PICNIC LITERAR ÎN MUNȚI'
Comunicat de Presă

Sâmbătă, 13 iulie, ora 11:00
, va avea loc lansarea proiectului cultural „Picnic literar în munți” implementat de Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, ce are ca fundament promovarea lecturii în rândul copiilor și apropierea acestora de cultură. Proiectul integral se va desfășura în perioada 15 iunie-15 noiembrie 2019 și are la bază un program de educație alternativă oferit de instituția culturală, în colaborare cu Școala Gimnazială „Dimitrie Negruțiu”, Pogonești, și Școala Gimnazială „General Aviator Inginer Gheorghe Negrescu”, Fruntișeni.
În „Anul Cărții”, într-un context în care cultura scrisă nu mai face parte din preocupările prioritare ale copiilor, din motive diverse, în special din cauza lipsei unei instituții de cultură funcționale care să valorifice vocația lecturii în rândul tinerilor, proiectul cultural „Picnic literar în munți”, propune o serie de activități cultural-educaționale și instructiv-interactive care pun în centrul atenției cartea, ca obiect al cunoașterii. Structurat ca un circuit turistic de șase zile, în perioada 21-26.07.2019, cu mai multe popasuri culturale și picnicuri literare, în zona montană din Moldova, Bucovina și Transilvania, proiectul implică 20 de copii proveniți din comunele Pogonești și Fruntișeni, din județul Vaslui, ce vor fi coordonați de un bibliotecar, un muzeograf, trei cadre didactice și un fotograf și are ca scop promovarea culturii scrise prin stimularea apetitului pentru lectură al beneficiarilor. În acest interval se vor derula activități de vizitare a caselor memoriale ale scriitorilor români Calistrat Hogaș, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuță și Nicolae Labiș. De asemenea, în cadrul itinerariului sunt incluse Muzeul Lingurilor „Ion Țugui”, Muzeul Arta Lemnului, mănăstirile Neamț, Agapia, Văratec, Humor, Voroneț, Moldovița și alte obiective turistice cum ar fi Cetatea Neamțului, Salina Cacica, Rezervația Pietrele Doamnei, Cheile Moara Dracului, Lacul Roșu și Cheile Bicazului.
Picnicurile propriu-zise de lectură și creație literară au ca scop dezvoltarea abilităților de înțelegere și exploatare a textelor scrise, promovarea valorilor culturii românești – scriitori români și operele acestora – și nu în ultimul rând, valorificarea aptitudinilor creative ale copiilor participanți prin alcătuirea albumului „Copiii munților” ce va fi lansat în toamnă. Picnicurile vor fi animate de jocuri interactive astfel încât procesul instructiv-educativ să obțină un feed-back pozitiv.
În cadrul circuitului turistic, persoanele responsabile vor susține lecții cu caracter mixt într-un spațiu natural motivațional care să-i ajute și să-i încurajeze pe copii să se autocunoască, să se exprime liber, să se dezvolte, să dobândească stima de sine, să-și descopere talentele, să le exploateze constructiv.
Programul de educație alternativă se bazează pe interdisciplinaritate într-un cadru extrașcolar inedit, în care pedagogia muzeală se realizează prin recunoașterea și prețuirea valorilor culturale, literatura se dobândește prin lectură și creație literară, istoria se definește prin descoperirea evenimentelor istorice și a personajelor care și-au pus amprenta asupra țării și a poporului român iar geografia și educația fizică prind contur prin drumeții, identificare și localizare în spațiu a zonelor parcurse.
Astfel, activitățile diverse incluse în programul de vacanță permit atât socializarea, asimilarea și aprofundarea unui univers lax de cunoștințe cât și întreținerea condiției intelectuale, prin lectura de loisir, în contact direct cu natura. În același timp, picnicurile literare urmăresc formarea de cititori fervenți, prin cultivarea interesului și dragostei față de carte, stimularea și dezvoltarea potențialului creativ al acestora.
Proiectul cultural „Picnic literar în munți” este inițiat de Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național în cadrul sesiunii de finanțare II 2019, aria tematică PROMOVAREA CULTURII SCRISE. Valoarea totală a proiectului este de 55000.00 lei, din care 49500.00 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă din partea Administrației Fondului Cultural Național și 5500.00 lei - contribuţia Consiliului Județean Vaslui și a Muzeului „Vasile Pârvan”, Bârlad.

Lansarea proiectului va avea loc la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad iar accesul publicului este gratuit.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național; Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

WebSite





Sursa: Organizatori: dr. Mircea Mamalaucă, bibl. Valentina Fornea, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad


adaugat pe 09/07/2019 00:35
DETALII
Ştefan cel Mare şi Sfânt- patronul spiritual al județului Vaslui
A intrat în tradiţia autorităţilor locale, după 1989, ca în fiecare an, la 2 iulie, când se comemorează trecerea în eternitate a marelui domnitor Ştefan cel Mare, să fie omagiat aşa cum se cuvine cel care a fost numit Soarele Moldovei. În rândurile de mai jos, prezentăm succint câteva consideraţii asupra acestui conducător de excepţie din istoria românilor.
Această personalitate complexă simbolizează forţa creatoare a poporului român și lupta sa pentru păstrarea fiinţei statale. De altminteri, efigia domnitorului este omniprezentă pe meleagurile vasluiene şi nu numai.
Ştefan cel Mare a fost fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui Alexandru cel Bun. Devine domn în aprilie 1457, după ce înfrânge pe rivalul său, Petru Aron, la Doljeşti, pe Siret, la 12 aprilie, apoi la Orbic, în ţinutul Neamţului, la 14 aprilie. Este înscăunat ca voievod pe Câmpia de la Direptate, de lângă Suceava şi a fost uns cu mir de mitropolitul de atunci, Teoctist. A fost cea mai lungă domnie a unui conducător autohton, iar Moldova a avut cea mai mare întindere, cu un sistem de apărare format din cetăţi strategice construite în interior și exterior, pe Nistru, Vasluiul fiind atunci în centrul ţării.
Într-adevăr, această zonă a intrat pentru totdeauna în cartea de aur a istoriei naţionale prin eroicele fapte de vitejie săvârşite de oastea românească condusă de viteazul voievod în memorabila bătălie de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475, numită de N. Iorga „Termopilele Româneşti”, comparând această victorie cu cea a grecilor împotriva perşilor, iar istoricul Constantin C. Giurescu a apreciat-o „drept cea mai mare biruinţă câştigată de creştini asupra turcilor până la asediul Vienei din 1683”.
Ştefan cel Mare a fost fără îndoială, cea mai puternică personalitate a românilor din secolul al XV-lea. El rămâne un model al poporului în slujba căruia şi-a pus calităţile sale excepţionale de organizator, diplomat şi comandant de oşti cu urme adânci în istoria patriei noastre. Strălucita sa domnie s-a desfăşurat într-o perioadă când ameninţarea otomană era tot mai mare şi se impunea concentrarea tuturor eforturilor pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării. Marele voievod a înţeles just cerinţele epocii şi s-a sprijinit pe păturile de bază în consolidarea ţării. În timpul domniei sale târgurile şi satele vasluiene ca de altfel, întreaga Moldovă, dobândesc o dezvoltare social-economică, politică şi culturală deosebită, cunoscută în istoria civilizaţiei româneşti sub numele de epoca ştefaniană.
De altminteri, însuşi marele domnitor considera Moldova o „Poartă a creştinătăţii” în scrisoarea circulară trimisă marilor puteri europene la 25 ianuarie 1475 :…”Dacă această Poartă va cădea, întreaga creştinătate va fi în mare primejdie” …Victoria de la Vaslui şi alte bătălii susţinute de marele voievod au împiedicat expansiunea Islamului la nordul Dunării.
Pe plan intern, a iniţiat măsuri menite să întărească puterea centrală, să contribuie la dezvoltarea economică, la creşterea capacităţii de apărare a Moldovei – domnia sa, fiind perioada de apogeu a afirmării românilor în evul mediu. N. Iorga arăta că domnitorul ”a găsit o ţară de lemn şi a lăsat-o de piatră”. Marele voievod a poposit în repetate rânduri la Vaslui, unde avea curţile domneşti, iar moşia târgului îi aparţinea, ceea ce explică în mare parte de ce Vasluiul conservă cele mai multe legende referitoare la Ştefan cel Mare. Dintre acestea, amintim pe aceea legată de Movila lui Burcel situată la 20 Kilometri de reşedinţa judeţului unde se organizează anual manifestări cultural–artistice.
De asemenea, acţiunile sale militare şi politice aveau drept scop întărirea credinţei ortodoxe, fiind un mare ctitor de biserici şi mănăstiri cărora le-a făcut numeroase danii. Amintim dintre ele, mănăstirea Putna, numită ”Ierusalimul neamului românesc”, Voroneţ şi biserica Sf. Ioan din Vaslui, construită doar în patru luni de zile (aprilie –septembrie 1490), aşa cum ne relevă pisania de la intrare în această ctitorie ştefaniană. Este demn de semnalat faptul că în fiecare zi la vecernie în mănăstirile de la muntele Athos se pomeneşte numele binecredinciosului Ştefan, iar biserica catolică l-a considerat un „atlet al lui Hristos“.
Din vremea sa se află trei steaguri, cu imaginea Sfântului Gheorghe, omorând balaurul ce simboliza pericolul otoman, unul se află la Muzeul Militar Central din Bucureşti, altul la Putna şi al treilea la mănăstirea Zografu de la muntele Athos. Steagul din Capitală a fost supus recent unui proces de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată din mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul de mătase s-a degradat de-a lungul vremii şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu o catifea de calitate inferioară care a afectat starea originară a piesei. Exponatul este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, el fiind simbolul armatei şi birunţei militare (1).
De altminteri, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, a hotărât în 1992 canonizarea şi trecerea marelui voievod în Sinaxar, în rândul sfinţilor, alături de Constantin Brâncoveanu şi fiii săi. Ziua sa de prăznuire este în fiecare an la 2 iulie, când a trecut la cele veșnice şi au loc manifestări omagiale în judeţ. Ca orice muritor, neîndoielnic, marele voievod a făcut şi greşeli, a omorât fără “judeţ” pe boierii trădători în târgul Vasluiului, în 1471, precum Isaia vornicul, Negrilă paharnicul şi Alexa–stolnicul, a avut trei soţii legitime, dar a fost un mare erou al ortodoxiei prin luptele sale de apărare a credinței și civilizaţiei creştine, personalitatea sa intrând în mentalul colectiv la puţin timp după moarte. Recent un sondaj desfăşurat în rândul românilor, l-a situat pe primul loc între personajele cele mai iubite din Istoria Neamului.
A dominat istoria Moldovei aproape o jumătate de secol şi fascinanta sa personalitate l-a determinat pe marele istoric N. Iorga să-l caracterizeze cu următoarele cuvinte: ”Domn adevărat…Iubitor de Ţară şi Neam, Într-însul găsise poporul român cea mai curată şi deplină icoană a sufletului său” …, ce exprimă chintesenţa virtuţilor neamului românesc, aprecieri care se află înscrise şi pe statuia din bronz, înaltă de 5 m, a marelui voievod din centrul civic al urbei, operă a sculptorului ieşean, Eftimie Bârleanu. Printr-o hotărâre a autorităţilor locale, începând cu anul 1997, Ştefan cel Mare şi Sfânt a devenit patronul spiritual al judeţului Vaslui - efigia sa fiind emblematică în cadrul unor manifestări culturale şi spirituale din această zonă..
Asupra acestei domnii s-au aplecat mari istorici, dintre care amintim: C.C. Giurescu, Nicolae Grigoraş, Şerban Papacostea, Ion Cupşa, C. Rezachievici, Gh. Duzinchevici etc. Cea mai importantă carte despre Ştefan cel Mare aparţine lui N. Iorga. A apărut în 1904 și a circulat clandestin în Bucovina, contribuind la întărirea conştinţei naţionale din această provincie a ţării.
În amintirea faptelor sale de vitejie înfăptuite de marele voievod pe aceste meleaguri, la sud de Vaslui, la Secuia, s-a inaugurat în 1975, în prezenţa autorităţilor locale, cea mai frumoasă statuie ecvestră din ţară a lui Ştefan cel Mare, operă a sculptorului Mircea Ştefănescu care domină frumoasa vale a Bârladului. Pentru această lucrare, artistul a fost distins cu premiul naţional pentru sculptură pe 1975. Monumentul are o înălţime de 7 m şi o greutate de 19 tone de bronz, fiind aşezat pe un soclu de 8 m.
De asemenea, temporar în anii celui de-al doilea război mondial, statuia lui Ştefan cel Mare de la Chişinău cu crucea în mână, simbol al conştiinţei naţionale din Basarabia, a fost adăpostită în curtea Bisericii Sfântul Ioan din Vaslui, pentru a fi ferită de furia bolşevică.
Totodată, cea mai veche stradă din municipiu îi poartă numele, azi bulevardul Ştefan cel Mare, traversează urbea de la nord la sud. Numeroase instituţii, societăţi culturale din orașul Vaslui şi judeţ îi poartă numele, precum Muzeul Judeţean de Istorie, Şcoala nr. 5, Centrul Civic etc...
Aşadar, faptele măreţe ale viteazului domnitor să fie exemplu de virtute moral-creştină, de unitate, nu de dezbinare, în momentele importante ale românilor, într-o lume în schimbare și o societate secularizată, când sunt pervertite modelele istoriei naționale, iar educaţia patriotică este în declin. El rămâne o personalitate excepțională, marele voievod devenind o veritabilă icoană a neamului. Fie ca actele sale de vitejie să ne încălzească inimile şi să ne dea încredere în viitor.

Prof. Nicolae Ionescu

Inspector şcolar de specialitate la I.S.J. Vaslui, un dascăl cu reale calităţi didactice, cu vocaţie pentru învăţământ care prin activitatea sa şi-a pus amprenta asupra învăţământului istoric vasluian.
Realizările profesionale, promovarea gradelor didactice, înclinaţiile remarcabile spre cercetare, i-au adus consacrarea şi o bine meritată notorietate recomandându-l să îndeplinească funcţia de inspector de specialitate la I.S.J. Vaslui în perioada 1991 - 2005, septembrie - octombrie 2009 şi 1 septembrie 2012 şi în prezent.
Concomitent cu activitatea de inspector şcolar s-a impus şi ca profesor relizând lecţii de bună calitate care i-a determinat pe elevi să îndrăgească acest obiect care stă la baza culturii generale şi mai ales a culturii politice. Este o prezenţa activă în viaţa culturală a urbei, organizând multe activităţi în special de comemorare a unor evenimente istorice, publicând articole şi cărţi de istorie, participând la multe activităţi de formare continuă.

1. Historia, an, XI, nr. 115, iulie, 2011, p.77.

Bibliografie selectivă:

-Dan Berindei (coord.), Istoria Românilor, vol. III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.
-Gh. Duzinchevici, Ştefan cel Mare şi epoca sa, Editura Politică, Bucureşti, 1973.
-N. Iorga, Istoria lui lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1904.
-Marian Lupu, Mic dicţionar pentru elevi, Editura Spot, Focşani, 1997.



adaugat pe 01/07/2019 00:35
DETALII
Conferința 'Provocări pentru industria It&C din România'
Ministrul Comunicațiilor deschide conferința „Provocări pentru industria IT&C din România”.

Grupul Universul Juridic și Camera de Comerț și Industrie a Muncipiului București, cu sprijinul ANIS și ANCOM, în parteneriat cu Kaspersky Lab și Wolters Kluwer România, organizează evenimentul „Provocări pentru industriile IT&C din România” în data de 28 iunie 2019, în Aula Carol I a Palatului CCIB.

Este o încercare ambițioasă de a obține, prin acest eveniment, o imagine actualizată a situației din domeniul sectoarelor software & servicii și telecomunicații din perspectiva celor mai recente prefaceri care țin de introducerea noilor tehnologii, a tranzacțiilor recente (fuziuni și achiziții), investiții, noi reglementări de ordin legislativ, fiscal și juridic.

În pofida unor predicții care anunță încetinirea creșterii economiei mondiale în 2019, presiunea exercitată de inovațiile din domeniul IT&C și de planurile asumate de marii jucători globali va determina companiile să-și continue investițiile și repoziționările organizaționale, generând o creștere globală a industriei IT de 4-6%.

Chiar dacă instabilitatea politică și fiscală a indus un oarecare pesimism în mediul de afaceri românesc, creșterea va fi continua și în acest an, susținută de exporturi. Această tendință se poate observa și din previziunile diviziei de software a Deutsche Bank cu privire la sectorul IT&C din România, care anticipează o nouă dublare a contribuţiei la PIB acestor industrii până în anul 2025, de la 6% la 12%.

Sursa: facebook.com
adaugat pe 28/06/2019 07:35
DETALII
Prognoza meteo pentru joi, 27 iunie

Joi, 27 iunie, vremea va deveni local canicularã în zonele de câmpie şi de podiş, iar disconfortul termic se va menţine accentuat în orele prânzului.

Cerul va fi variabil, cu înnorãri temporar accentuate din a doua parte a zilei când, vor fi perioade în care, local în nord-vest, în centru, nord şi nord-est, în zonele de deal şi la munte şi pe spaţii mici în restul ţãrii, se vor semnala averse, ce vor avea şi caracter torenţial, descãrcãri electrice, intensificãri de scurtã duratã ale vântului, vijelii şi cãderi de grindinã.

Temperaturile maxime se vor încadra între 29 şi 36 de grade, iar cele minime între 14 şi 24 de grade.

Sursa: antena3.ro
adaugat pe 27/06/2019 05:35
DETALII
Excursie de neuitat în România pentru profesorii și elevii români din Comrat
Zeci de profesori și elevi români din Comrat au trait o experiență de neuitat în România. Aceștia au avut ocazia să viziteze mai multe obiective din județele Suceava și Iași în cadrul unei excursii organizate de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Episcopia Basarabiei de Sud.

In prima zi a excursiei, profesorii și elevii au vizitat Muzeul Mănăstirii Cămărzani, Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou și Cetatea Sucevei.
A doua zi a excursiei tematice în România a reprezentat o adevărată incursiune în istorie, în care participanții au descoperit, cu bucurie în suflete, elemente-simbol ale identității și spiritualității naționale românești: Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sihăstria Putnei, Chilia lui Daniil Sihastrul, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirile Sucevița și Moldovița. La Putna, cadrele didactice și elevii au admirat întregul ansamblu al mănăstirii, muzeul și mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, dar și bustul Luceafărului poeziei românești – Mihai Eminescu, amplasat la intrare, în curtea complexului monahal, se arată într-un comunicat de presă al IEH.
În ultima zi a excursiei tematice, profesorii și elevii români au participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Humor, una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, inclusă în patrimonial mondial al UNESCO. Ulterior, grupul s-a deplasat la Iași, unde a vizitat Catedrala Mitropolitană, construită în stil neoclasic, dar și Palatul Culturii (sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”), ambele înscrise în Lista monumentelor istorice.

Sursa: infoprut.ro
adaugat pe 26/06/2019 00:35
DETALII
 postari mai vechi >>
 Categorii de stiri
Administratie
Politica
Economie
Locuri de munca
Justitie
Cultura
Sanatate
Educatie
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
International
 Publicitate
 Categorii de videoclip-uri
Administratie
Politica
Educatie
Cultura
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
 Urmariti-ne si pe Facebook!