La 16 februarie 1968, orașul Vaslui devenea reședința județului cu același nume. Prin Legea nr. 2, s-a revenit la organizarea pe județe, constituindu-se și județul Vaslui, cu orașele Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești și un număr de 71 de comune.
La 16 februarie 1968, prin Legea nr. 2, România renunța la organizarea sovietică în regiuni și raioane și revenea la unitatea administrativ-teritorială tradițională – județul, la care se renunțase în 1951. Atunci, au fost înființate/reînființate 39 de județe, plus municipiul București.
Județul nostru includea orașele Vaslui (declarat municipiu în 1979), Bârlad (declarat municipiu a doua zi după înființarea județului!), Huși (a devenit municipiu în 1995) și Negrești, plus 71 de comune.
Ulterior, dezvoltarea capitalei județului, aflată inițial cu mult în urma Bârladului la toate capitolele, a luat amploare. În zece ani, populația a crescut de la 19.820 la 45.000 de locuitori, astfel că în 1979 Vasluiul a căpătat statutul de municipiu.
În anii ’80, economia întregului județ a trecut printr-un proces de industrializare intensivă în diverse domenii: industria constructoare de mașini (ventilatoare – reductoare, rulmenți), industria chimică (fire poliesterice), industria materialelor de construcții, a lemnului, textilă și a confecțiilor, alimentară. După căderea comunismului, industria a decăzut și a dobândit un caracter preponderent agroalimentar, renăscând în schimb comerțul, sectorul care s-a adaptat cel mai rapid la economia de piață.
Istoricul județului
Prin Legea comunală din 1864, redactată după modelul francez, teritoriul României era împărțit în județe, plăși, comune (urbane și rurale) și sate. Această organizare se va menține, cu mici modificări, până în anul 1950.
Actualul județ era împărțit între județul Tutova, județul Fălciu și județul Vaslui, fiecare având în componență plăși, comune, sate și cătune. De-a lungul timpului, numărul acestora s-a modificat datorită schimbărilor economice, mișcării populației ș.a. Spre exemplu, în 1892, județul Vaslui avea în componență trei plăși, în 1904 numărul lor ajunge la nouă, pentru ca în 1911 să fie de cinci, cu 53 de comune, 208 sate și 41 de cătune. Județul Tutova avea în componență tot trei plăși, în 1908 zece pentru ca în 1911 numărul acestora să fie de șase, cu 63 de comune, 198 de sate 198 și 35 de cătune. Județul Fălciu avea în componență trei plăși, în 1908 avea zece, pentru ca în 1911 numărul acestora să fie de cinci, cu 41 de comune 41, 133 de sate și 35 de cătune.
Sub dominație sovietică, prin Legea nr. 5/1950, teritoriul a fost împărțit în regiuni și raioane: regiunea înlocuia județul, raionul lua locul plășii, comunele urbane deveneau orașe, comunele rurale… comune.
Prin acea lege, se constituia Regiunea Bârlad, care avea în componență raioanele Bârlad, Huși, Murgeni, Vaslui și Zeletin (cu reședința în comuna Răchitoasa, din actualul județ Bacău).
În anul 1952, Regiunea Bârlad pierdea raioanele Huși și Vaslui, dar prelua raioanele Adjud, Focșani, Panciu, Tecuci, Vrancea (cu reședința în comuna Năruja); Zeletin avea acum reședința în comuna Podul Turcului. Raioanele Huși și Vaslui au intrat în componența Regiunii Iași.
În anul 1956, s-a desființat Regiunea Bârlad, iar Raionul Bârlad a intrat în componența Regiunii Iași.
(Sursa: Obiectiv Vaslui)
